Parcul Herăstrău

Parcul Herăstrău, situat pe malul lacului cu acelaşi nume, a fost înfiinţat în anul 1936 de către regele Carol al II-lea cu ocazia expoziţiei „Luna Bucureștilor”. La proiectarea și realizarea parcului au contribuit mari arhitecți români – Doicescu, Creangă, Jojea, Gr. Ionescu, Fonescu , dar și sculptori de renume – Baraschi, Jalea, Medrea.

El este cel mai mare parc al Capitalei, având o suprafaţă de 110 ha. Locul unde este situat parcul a fost apreciat încă de pe vremea domniilor fanariote, cu mulţi ani înainte de amenajarea sa propriu-zisă. Astfel, pe la 1780, domnitorul Alexandru Ipsilanti a amenajat aici un chioșc de vară din lemn pentru „taifas și petrecere”. Domnul venea aici însoțit de Ecaterina, Doamna sa. Vodă „sta în pavilion cu boierii, iar Doamna se plimba cu fetele ei, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cânta meterhaneaua”.

La începutul secolului XX a început organizarea lacurilor din nordul Capitalei, odată cu înfiinţarea, la 21 aprilie 2012, a Parcului Naţional. Această operaţiune a fost posibilă prin donaţii de teren aparţinând Domeniilor Regale.

Pentru a se amenaja parcul a fost asanată o importantă suprafață din zona lacului între anii 1930-1935. Timp de cinci ani, între 1935 şi 1940, în Parcul Herăstrău au fost organizate numeroase serbări populare cunoscute sub numele de „Luna Bucureștilor”.

Timp de o lună de zile, între 9 mai şi 9 iunie, sub înaltul patronaj al regelui Carol al II-lea, în Parcul Herăstrău se organizau evenimente culturale, dar și concursuri sportive, artistice sau sociale (cea mai numeroasă familie sau cel mai bătrân localnic de exemplu).

Totodată, aici se mai organizau şi concursuri cu caracter comercial (este vorba despre reduceri de preţuri), precum şi demonstrații superlative: cea mai mare orchestră - pe Insula Trandafirilor, zboruri cu hidroavioane, experimente cu laser sau prima transmisie de televiziune.

Parcul Herăstrău deține vegetație arboricolă diversă: de la sălcii, plopi şi arțari, la frasini și tei. El face parte din salba de lacuri a râului Colentina (Mogoșoaia, Tei, Fundeni, Pantelimon, Cernica) care străbat capitala de la NV la SE.

Parcul Herăstrău are mai multe subdiviziuni: Expoflora (15 ha), Insula Trandafirilor, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău-Kiseleff, Parcul Herăstrău-Nord și Parcul Bordei.

De-a lungul timpului, parcul a avut mai multe denumiri. Inițial s-a numit „Parcul Național”, apoi a fost numit „Parcul Carol al II-lea”.

Începând din 1948, plăcutul loc de agrement a primit numele de Parcul Herăstrău, numărând azi, printre atracțiile sale, un teatru de vară, pavilioane de expoziții, terase și restaurante.

Pentru câţiva ani, în prima perioadă a regimului comunist, parcului i-a fost schimbat din nou numele în Parcul de Cultură și Odihnă „I.V. Stalin”.

Sursa : http://www.primariasector1.ro/proiectul-bucurestiul-in-tenesi.html...