Doctorita reginelor Romaniei

de Muzeul Nicolae Minovici

Prin munca ei neîntrecută, Marta Trancu-Rainer devine în anul 1936 membru corespondent al Academiei de Meidicină precum și membru onorific al Societății Române de Biologie. Numirea a fost susținută printr-o adresă semnată de prof.dr.I.Parhon. Acesta spunea despre dr.Trancu-Rainer că „e nu numai o profesionistă de o rară valoare și conștiinciozitate, dar și o lucrătoare de elită pe terenul publicisticii medicale și în special pe acela al biologiei.(…)Lucrările ca și întreaga activitate a D-nei dr.Marta Trancu-Rainer sunt caracterizate prin spiritul de preciziune, prin munca intensivă, pe o scară foarte întinsă și printr-o înaltă conștiinciozitate”.
O asemenea personalitate a cucerit inimile reginelor României. Mai întâi reginei Maria, încă din anii 1915-1916 și mai apoi principesei moștenitoare Elena, devenită ani mai târziu, „regina mamă Elena”.
Scrisorile reginelor
Marta Trancu-Rainer era adesea chemată la Palatul Regal de pe Calea Victoriei sau la palatul Cotroceni prin scrisorile trimise de Regina Maria prin doamnele sale de onoare, ale casei M.S.Reginei. Într-o astfel de scrisoare trimisă de Regina Elena la 26 ianuarie 1943 aflăm: „Scumpă doamnă Rainer, M.S.Regina mă însărcinează a vă ruga să veniți Sâmbătă 27 ianuarie la ora 3 la Palatul Cotroceni pentru a vă consulta. Primiți vă rog scumpă Doamnă Rainer amicițiile mele. Adela Cantemir.” Câțiva ani mai târziu, o altă doamnă de onoare scria: „Dragă Doamnă Rainer, Vă rog să mă iertați dacă am întârziat să vă mulțumesc pentru Cartea «Travaux d’anatomie» ce ați avut amabilitatea să-mi trimeteți. Am fost foarte ocupată și am avut și diverse buclucuri care m-au impiedicat să vă răspund mai devreme precum ași fi dorit. Vă rog, Doamnă Rainer să primiți o dată cu mulțumirile mele cele mai bune sentimente, Nelly Catargi”.
Aceeași Nelly Catargi, scria din Castelul Peleș, la 31 decembrie 1944: „Dragă Doamnă Rainer, îți mulțumesc foarte mult fiindcă și de data asta te-ai gândit la mine și m-ai răsfățat. Iartă-mă dacă am întârziat să și răspund mai devreme dar a trebuit să termin în primul rând corespondența pentru M.S. Profit că este mâine anul nou ca să-ți urez sănătate liniște și pace sufletească”.
Simona Lahovary, doamnă de onoare a reginei Maria trimitea în mare grabă o carte de vizită către doamna doctor: „Mâine dimineață pe la 10 și jumătate majestatea sa regina va merge la Coltzea să vadă bolnavii francezi: m-a întrebat dacă ai putea fi și dumneata acolo. În grabă, Simona Lahovary”.
Au existat și momente mai urgente cum a fost însărcinarea d-nei doctor din partea reginei Maria să rezolve probleme de sănătate. În primăvara anului 1928, inspectorul general al poliției de frontieră, generalul L.D.Costescu a oferit Martei Trancu-Rainer o notă oficială: „Doamna dr.Trancu-Rainer, medicul curant al A.S.R.Princpesei Mamă, merge la Viena având însărcinarea din partea A.S.Regale pentru a-I face diferite cumpărături. Rog a i se face toate înlesnirile Doamnei Doctor pentru a putea aduce la îndeplinire însărcinarea ce i s-a dat”.
Generalul Condeescu a trimis alături de notă și o scrisoare personală doamnei doctor, în care îi spunea printre altele: „Soția mea, copii și cu mine te rugăm a primii pentru ziua de azi toate urările de bine și la mulți ani. Aceleași felicitări le adresăm și D-lui Profesor și te rugăm a primii din partea noastră o cutie de fondante.(…)vă mai alătur o scrisoare deschisă din partea Inspectoratului meu, către autoritățile de frontieră. Nu e nevoie să o dați nimănui – numai în cazul când ar trebui să vă folosiți de ea”.
Regina Maria
„Saint Briac – 12 aprilie 1931
Mulțumesc din toată inima pentru urările voastre de bine. Sunt foarte aproape de sora mea aici. Și sunt foarte liniștită și fericită. Mă gîndesc cu tandrețe la cei pe care îi iubesc din săraca noastră Românie.
Mulțumesc de o mie ori pentru excelentele prăjituri pe care le-am mâncat cu plăcere. Maria”.
„Regina Mamă” Elena
La 29 iulie 1939, regina Elena scria doamnei doctor Rainer: „Scumpa mea doamnă Rainer, vă adresez câteva cuvinte fără să știu totuși dacă le veți primii vreodată. Am foast foarte mișcată, la fel și sora mea că v-ați gândit la noi… în timpul nunții sale. Ea este foarte fericită și noi toți foarte încântați. Cum o mai duceți scumpă doamna Rainer?
Mă gândesc foarte des la dvs. Micuțul meu(mare) (Mihai n.m.) a plecat din nefericire, l-am avut cu mine timp de o lună. Timpul a trecut foarte repede și el îmi lipsește mult. Toate cele bune soțului d-voastră, eu vă îmbrățișez afectuos, Scumpă d-nă Rainer. Nepoata d-voastră!”
La rândul său, Marta Trancu-Rainer scria la începutul anilor 1940: „Dacă îmi rezum cei 41 de ani ai căsniciei mele pot spune următoarele: suferințe și lipsuri nesfârșite. Lovituri de toate felurile. Sănătate supusă la grele încercări. Muncă uneori supraomenească”. Marta Trancu-Rainer a luptat întreaga sa viață pentru demnitatea profesiei sale și mai ales, pentru recunoașterea în interiorul breslei medicale, a capacităților de muncă de care au dat dovadă femeile doctor. Marta Trancu-Rainer a fost prima femeie chirurg din România, care datorită mediei mari obținută la examenul de specializare a primit un post din partea Eforiei Spitalelor Civile, la spitalul Colentina din București. Însă ea a lucrat și la Spitalul Colțea iar în vremea ocupației germane(1916-1918) s-a ocupat cu organizarea unor spitale de campanie, pentru ostașii români, la Palatul Regal și la palatul Elisabeta.

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2016/10/doctorita-reginelor-romanieiii/