joi, 13 octombrie 2016

Dudeşti – nostalgia unui cartier dispărut


Dl. Dan Vartanian este unul din pasionaţii care au imortalizat acest cartier, în anul 1979. Pe atunci nu se ştia nimic de posibilitatea dispariţiei lui. Fotografia de mai jos ne arată începutul Căii Dudeşti, mai exact imobilul de la numărul 1 (o fostă tipografie):


În stânga exista o intersecţie de unde porneau străzile Avram Goldfaden şi Mircea Vodă. Spre deosebire de str. Goldfaden, pe care am tratat-o într-un alt articol, Calea Dudeşti era ceva mai lată, având şi copaci pe trotuare.


Prima stradă care se desprindea pe stânga se numea Anton Pann, iar imediat după ea începea intrarea Făurari (foto Cristian Popescu – 16 aug. 1985):


Dincolo de aceasta, exista o zonă comercială, mai răsărită, cu câteva ateliere de încălţăminte şi marochinerie:


Pe partea opusă, la numărul 22, se afla cinematograful Flacăra (fost Edison), celebru în cartier:


În continuarea lui se găsea Policlinica Bradului, după care se deschidea strada Asău, având pe colţ un imobil cu etaj, care adăpostea la parter un mare magazin de electrocasnice. Pe trotuar exista o cruce de piatră, care amintea de vechea denumire a cartierului, celebru în perioada interbelică prin bordelurile sale:


Puţin mai departe, se ajungea la intersecţia cu strada Traian (în stânga) şi Nerva Traian (în dreapta), prevăzută cu un semafor suspendat. Se observă şi o clădire cu 2 etaje, aflată dincolo, unde a funcţionat o alimentară:


Privind din partea cealaltă a intersecţiei, surprindem o zonă de mici ateliere meşteşugăreşti (încălţăminte, croitorie, tocilărie), în dreptul staţiei de tramvai a liniilor 19 şi 30. Sensul de deplasare este aici către Piaţa Căuzaşi:


În continuare, avansând pe traseul Căii Dudeşti, ajungem la intersecţia cu strada Petre Carp (fost prim ministru între anii 1900-1901 şi 1911-1912). Chiar pe colţul acesteia se afla un magazin de pâine, iar pe partea opusă se deschidea strada Cernişoara (fostă Cantemir), este direcţia din care vine autocamionul. Fotografia aparţine lui Şerban Lăcriţeanu, făcută pe 10 oct. 1977:


Tot de aici a pozat şi Dan Vartanian, dar în direcţie opusă, imortalizând o casă aflată la nr. 67 pe Calea Dudeşti, puţin după colţul cu str. Petre Carp, unde funcţionau două mici ateliere, acesta fiind de fapt specificul zonei de care ne ocupăm:


În dreapta, urma o fundătură numită Dr. Filip Westfried, după care se ajungea la intersecţia cu strada Maximilian Popper. Clădirea de pe colţ, cu decoraţii eclectice, adăpostea la rândul ei ateliere de încalţăminte, pălării, remaiat, precum şi un atelier fotografic (foto Dan Vartanian 1979):


În cartea lui Gh. Leahu intitulată „Bucureştiul dispărut”, există o imagine, pe care am localizat-o pe partea opusă, anume pe Calea Dudeşti numerele 74-76, aproape de intrarea Alămari. Ea prezintă o alee îngustă de acces între două imobile cu etaj, simetrice:


Următoarele fotografii aparţin lui Cristian Popescu (din cartea „Bucureşti – arhipelag”), care a pozat în cartier asumându-şi anumite riscuri, întrucât Miliţia primise deja consemn să-i supravegheze pe eventualii „spioni”.


Imaginile sunt realizate în data de 18 august 1985. Una din ele surprinde fosta biserică „Sfânta Treime-Dudeşti”, ridicată de meşterii şalvaragii la 1804 şi demolată în octombrie 1987:


Clădirea din dreapta cu etaj, de la nr. 85, era a unui fost han; la parterul ei funcţionau un atelier de vopsitorie-pielărie, precum şi un magazin de pâine:


Ultima imagine este o panoramă a Pieţei Vitan şi priveşte către str. Theodor Speranţia (1856-1929, scriitor şi folclorist, membru corespondent al Academiei din 1891). Lângă clădirea poştei se afla staţia autobuzului 134, care mergea către Piaţa Muncii:


Acesta a fost tronsonul Căii Dudeşti pe care „tovarăşul” a reuşit să-l igienizeze, într-un mod original, desigur, scăpându-ne de el cu totul. Rămâne de văzut dacă a procedat corect sau nu. Pe locul străzii s-a ridicat un cvartal de blocuri, iar dincolo de str. Nerva Traian nu s-a mai construit nimic, datorită unor litigii apărute în legătură cu proiectul „Esplanada”. Ca o continuare spre centru, a fost creat bulevardul Octavian Goga, orientat sub un unghi de 30 de grade şi paralel cu bd. Unirii.

2010








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu