Ffotografiile sunt datate 1957-1958.
O fetita zambeste catre aparatul de fotografiat, asezata pe bordura unui spatiu verde. In spatele fetitei, vegetatie si un acoperis interesant.
Spital Brancovenesc, numit in epoca Spitalul de Stat nr. 2. Vorbim aici de corpul nou, ridicat in 1904, pe vremea Regelui Carol I. In fotografia de mai sus, de la inceputul anilor ’80, tramvaiul vine de pe Splaiul Unirii, iar tovarasa vatman schimba macazul ori spre Splaiul Independentei, ori spre Sfanta Vineri.
Urmatorul cadru o arata pe fetita mirosind o floare. Isi face aparitia in decor si o femeie, evident mama fetei. Este foarte eleganta, chiar si pentru epoca proletara deschisa de Republica Populara cu zece ani mai devreme.
In spatele celor doua este o strada pe care trece tramvaiul, iar pe fundal se vede varful unei cupole. In acest moment, este usor de identificat locul: baza Dealului Patriarhiei, langa bd. Iosip Broz Tito (fost si actual bd. Maria, fost si bd. George Cosbuc).
Cupola apartine corpului vechi al Spitalului Brancovenesc, construit in 1837 si cu inscriptie in chirilice pe fatada. Ambele corpuri ale institutiei au fost demolate in perioada 1984-1985, pentru a se construi bd. Victoria Socialismului (Unirii) si blocurile adiacente.
A treia poza, a treia persoana in cadru. O prietena de-a mamei fetei, probabil, a aparut din spatele aparatului foto. Pe fundal se deosebesc din nou un tramvai si Spitalul. Ce surprinde insa este prezenta unei fantani. Foarte multi cred ca Ceausescu a „inventat” fantanile in Piata Unirii, insa inainte de cele cvasi-nord-coreene actuale, am avut unele decente, „moderniste”.
Regele Carol al II-lea lasase o Piata a Natiunii (Unirii) sistematizata frumos, curata si aerisita. Ansamblul patriarhal parea foarte maiestuos in varful dealului, iar zona Rahova-Ferentari era legata firesc de centru si zona Calarasi de bd. Maria, care traversa piata, prin fata Spitalului Brancovenesc. La baza dealului Mitropoliei se vede un careu – este chiar fantana de care am amintit. Panorama este din anii ’30.
30 de ani mai tarziu, in 1966, nu se schimbase mare lucru. Intr-o vedere luata de la etajul unei case de pe Aleea Mitropoliei sau strada Bibescu-Voda (tronsonul disparut), se vede vechea configuratie.
De data aceasta, fantana mare, din anii ’30, este in prim-plan si este si functionala. Se mai vad Spitalul, Hala, biserica Sf. Ioan-Nou (mutata in anii ’80 si ascunsa de noul bloc InterSport – bd. Coposu colt cu bd. Bratianu actual) si casele de pe fosta strada Carol, numita 30 Decembrie atunci, case pe locul carora se va construi in deceniul urmator Magazinul Unirea. Se mai observa insa inca niste fantani, mai mici.
Este vorba de doua fantani circulare datand din aceeasi perioada ca cea mare, inca functionale in fotografia din 1960, via Alex Galmeanu. Pe fundal, biserica Sf. Ioan-Nou. Cele trei fantani de la Piata Unirii au functionat pana prin anii ’70, dupa care au intrat in paragina si au fost desfiintate inainte sa inceapa marile demolari din deceniul IX.
O alta vedere catre fantanile circulare, tot de prin anii ’50-’60, dar dinspre Hala Mare (zisa si Hala Unirii). Tramvaiul merge pe bd. Cosbuc inspre Calea Calarasilor (tronsonul denumit bd. Coposu astazi). Frapant pentru bucuresteanul actual este sa vada atatea tarabe si atata forfota. In zilele noastre, forfota in zona fostei hale se rezuma foar la trafic.
Urmatoarea poza este din alta zi, tot insorita si tot in zona Unirii. In anii ’50, cetatenii Republicii Populare Romine munceau mult, cu drag si cu spor. Se statea la serviciu si sambata, pana dupa pranz. Astfel, gospodinele gateau sambata seara si noaptea. Le mai ramanea duminica – zi de relaxare si plimbare.
Mama si fiica urca Dealul Patriarhiei, inspre Clopotnita. Femeia este la fel de bine imbracata, peste standardele epocii. Intrand in analiza amanuntita a pozei, sa privim gardul. Gardul de la Mitropolie a rezistat in forma sa din anii ’30-’40 pana in 2009, cand PF Daniel a decis demolarea acestuia. Pavelele de pe trotuar, datand tot din interbelic, mai exista si in prezent, insa sunt sparte si iesite din rand.
Revenind la gard, cel vechi era discret si nu jena peisajul patriarhal in niciun fel. Se continua si dincolo de chilii, pe serpuitoarea strada a Patriarhiei, ce coboara dealul inspre strada 11 Iunie, si apoi il borda inapoi pe bd. Maria, pana la Unirii. Pe partea dinspre vechiul Parlament (Palatul Patriarhiei), gardul se mentine inca.
Pe cealalta parte, avem insa un gard nou, mai inalt, mai gros, mai opulent, exponent al statutului fetzelor bisericesti post-decembriste. Facut din materiale de bricolaj si intr-un timp record, gardul ce inconjoara Resedinta Patriarhului si chiliile a fost motivat, initial, prin riscul terorismului (pentru ca terosristii habar nu au sa sara garduri si oricum din aer nu au cum sa atace), apoi prin faptul ca dealul o ia la vale si trebuie stavilit. Bun, atunci de ce este gard nou in varf?
Intorcandu-ne la fotografia de epoca, in plan indepartat se vede, pe langa apa tasnind dintr-una din fantanile circulare si un grup compact de case. Acestea se gaseau pe strada 30 Decembrie, in apropiere de intersectia cu Calea Calarasilor.
Tot Alex Galmeanu ofera o imagine-unicat cu acest sir de case, pozat in anii ’60 dinspre strada Negru-Voda. Aici sunt astazi prelungirea bd. Bratianu pana in bd. Unirii si, desigur, Magazinul Unirea.
Am identificat intersectia cu Calarasi gratie imobilului modernist emblematic si cu turnulet de acolo, aflat astazi intr-o stare proasta.
In ultima fotografie din acest set, se reuneste toata familia. Tatal apare si el, la fel de elegant ca sotia lui. Fetita sta chiar pe gardul similar cu cel din cealalta parte a dealului, demolat anul trecut, iar in plan secund, cupola corpului vechi si acoperisul corpului nou ale Spitalului Brancovenesc si niste case, istorie si ele.
O lume disparuta, in care timpul curgea mult mai lent, iar orasul acesta respira inca aerul interbelic. Scoase din contextul politic extrem de sumbru al vremii, aceste fotografii reprezinta un document important in devenirea Capitalei.
Sursa : http://rezistenta.net/2010/01/la-piata-unirii-in-anii-50.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu