Istoria capitalei in picturi

Chiar inainte de a deveni cunoscut drept Micul Paris, Bucurestiul colbait al secolului al XIX-lea avea totusi un farmec al lui, surprins cu desavarsire de unul dintre cei mai ilustri pictori ai Orientului, contele Amadeo Preziosi.

Invitat in 1866 de Carol I in principate, contele ofera prin lucrarile sale din 1868 si 1869 unele dintre cele mai remarcabile reprezentari ale capitalei de acum doua secole.

Cum vorba lunga este saracia omului, sa nu pierdem timpul si sa redescoperim un Bucuresti demult uitat.

Construita la inceputul secolului al XVII-lea, biserica este puternic avariata de cutremurul din 1802 si este reparata patru ani mai tarziu. Doar ca un nou cutremur in 1838 ii provoaca iarasi stricaciuni.

In cele din urma este demolata la 1893, pe locul ei stand o vreme fantana Sarindar, ca apoi sa faca loc Cercului Militar National.

Continuam cu inca un lacas de cult, Manastirea Radu Voda, surprinsa de contele Preziosi de pe malul Dambovitei.

Pe timpul lui Mihai Viteazul este incendiata de otomani. Abia dupa doua decenii, in 1614, se incep lucrarile de reconstructie, sub domnitorul Radu Mihnea, de unde si numele manastirii.

O pictura facuta in 1868 unei piete din care se observa usor agitatia capitalei. Taranul care mana calul grabit, femeia care-si umpluse cosul, ofiterii calare si doamne aflate la promenada, sunt cu totii surprinsi de pensula contelui Preziosi.

Din aceasta cauza si picturile lui Preziosi sunt de o deosebita importanta pentru noi, deoarece prin ele intrezarim viata cotidiana a bucurestenilor, portul lor, chiar si ce puneau pe masa. In imagine o piata cu peste la 1869.

Printre panzele lui se afla si una cu pravalia unui macelar, comerciantii de carne castigand destul de bine in acele vremuri, mai ales pentru ca, dupa cum scrie Dimitrie Papazoglu: "romanii mai mult mancau si beau si petreceau, decat se imbracau".

Biserica Batistei infatisata mai jos este construita cu banii unui astfel de macelar, un vataf de breasla pe numele lui Manciu, la 1764.

De pe dealul Filaretului, in 1868, Preziosi face o panorama a Bucurestiului. La acea data, lucrarile deja incepusera la prima linie de cale ferata din Romania, intre Bucuresti si Giurgiu. In 1869, s-a inaugurat si gara Filaret, a carei cladire inca supravietuieste pe dealul cu acelasi nume.

O vedere tot de pe dealul Filaretului, dar facuta mai tarziu, in 1869. Doi ani mai tarziu, pe 31 octombrie 1871 este pusa in functiune Uzina de Gaz Filaret, care a asigurat iluminarea publica in oras prin felinarele cu gaz aerian.

Tot aici s-a construit si Fabrica de Chibrituri, Fabrica de Timbre, Monetaria Nationala sau Uzinele Hesper, mosteniri de seama pentru patrimoniul industrial al Capitalei.

Contele maltez s-a incumetat sa faca o panorama a orasului si din darapanatul turn al Coltei. Numit dupa vornicul Coltea Doicescu, turnul construit intre 1709 si 1714 a fost mai bine de un secol cel mai inalt edificiu al capitalei.

El este puternic avariat in 1802 in urma unui cutremur care-i darama partea superioara. Inca un cutremur in 1838 il slabeste si mai mult, iar primarul Pache Protopopescu, in 1888, hotaraste in cele din urma sa-l darame.

Sursa : http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/bucurestiul-lui-preziosi-istoria-capitalei-in-picturi-i-documentar-1271102