Palatul Imobiliara, via Casa Bossel, poveşti cu domnitori şi cadavre misterioase

S-ar putea spune că aceia dintre noi care cunoaştem bine Bucureştiul nu mai putem fi uşor surprinşi de aspectele vechi sau noi ale oraşului.
Clădiri dispărute cu istorii care ne lasă mai mult sau mai puţin indiferenţi ori clădiri vechi care încă stau în picioare şi nu ne spun mare lucru. Aruncând însă o ocheadă în istorie, putem descoperi lucruri foarte interesante, captivante chiar, aşa cum este şi această poveste a locului unde azi se află Palatul Imobiliara.
Fosta Piaţă a Teatrului sau, aşa cum o cunoaştem azi, zona delimitată de Palatul Telefoanelor, Hotel Continental şi actualul Hotel Novotel (unde s-a aflat, până în 1948, clădirea Teatrului Naţional), are o istorie foarte bogată, care o include şi pe aceea a unei clădiri construite în 1913. Este vorba de Palatul Imobiliara, cel care poate fi mai degrabă remarcat prin prezenţa, în ansamblul lui, a Pasajului Victoria şi a Teatrului „Ţăndărică”. Povestea locului pe care s-a construit această clădire este însă mult mai veche, unul dintre cele mai importante repere fiind istoria palatului în care a locuit, printre alţii, şi domnitorul Grigore al IV-lea Ghica.

O arhitectură „vagă şi nedeterminată”
Focul care a mistuit Curtea Nouă din Dealul Spirii, în noaptea de 11 spre 12 decembrie 1812, l-a determinat pe Vodă Caragea să închirieze casele lui Constantin Ghica de pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei). Potrivit lui Gheorghe Crutzescu, care îl citează pe Filimon, „pe locul unde se află azi casele lui Bossel era clădit palatul domnesc, compus dintr-un şir de case cu două rânduri”. Descrierea continuă cu vorbele scriitorului, care spune că „arhitectura acestui palat era vagă şi nedeterminată”, iar faţada dinspre Podul Mogoşoaiei „avea un balcon în formă de chioşc turcesc”. Urmaşul lui Vodă Caragea, Alexandru Şuţu, s-a instalat şi el în casele Ghica la venirea pe tron, în 1818.

Misterul celor 17 femei ucise în palat

Domnia prinţului Alexandru Şuţu a fost destul de scurtă, ţinând doar până în 1821, iar în timpul şederii sale în casele Ghica de pe Podul Mogoşoaiei „palatul era întunecos şi nepotrivit cu scopul lui în afară”. La puţin timp de la săvârşirea din viaţă a domnitorului, aici s-au instalat, rând pe rând, pandurii lui Tudor Vladimirescu, arnăuţii şi, în cele din urmă, turcii, încăperile de jos ale palatului fiind transformate în grajduri. După moartea lui Tudor Vladimirescu (7 iunie 1821), pe tronul Ţării Româneşti a urcat Grigore al IV-lea Ghica (30 iunie 1821). Noul domnitor a dispus „să se facă mari lucrări la Palatul din Podul Mogoşoaiei”, în acest timp alegând să stea în casa banului Scarlat Ghica. În timpul lucrărilor de „meremetisire” au fost scoase la iveală cadavrele a 17 femei ucise.
Un tapiţer cumpără o parte din… Palatul Domnesc
Colonelul Popescu-Lumină ne spune că, potrivit documentelor, „în anul 1839 palatul, prin vânzarea la mezat, cu autorizarea voievodului Ghica, este cumpărat de un oarecare negustor de mobilă numit Bossel”. Voievodul nu era însă Grigore al IV-lea Ghica („şi-a dat sufletul la 16 noiembrie 1834”), ci fratele lui, Alexandru D. Ghica. Astfel, „partea de miazănoapte a palatului lui Ghica a fost cumpărată (…) de un tapiţer sas, anume Friederich Bossel. La zece ani după cumpărare, noul proprietar deschide în nou denumita Casă Bossel – ce fusese transformată între timp – o sală de bal şi de teatru numită «Teatru Român». Aici au fost adăpostite, timp de trei decenii, cele mai «nobile» şi singurele spectacole din Bucureşti, cu cele de la Teatrul Naţional după 1853”.

De la cinematograful „Select” la Teatrul „Ţăndărică”
Casa Bossel a avut, în acest fel, perioada ei de glorie, pe scena Teatrului Român performând, printre alţii, marii actori Matei Millo şi Mihail Pascaly. Tot Gheorghe Crutzescu ne spune că „jos, la stradă, pe la 1860, era prăvălioara «Au Gourmand», unde puteai să cumperi o duzină de sticle de vin de Bordeaux cu 24 de sfanţi”. În 1863, Casa Bossel trece în proprietatea lui Isaac Menahem, care o lasă prin testament, în 1883, moştenitorilor săi, printre care se afla şi bancherul Leon Mircuş. În 1906, societatea „Imobiliara”, care era specializată în construirea de edificii în Bucureşti, devine proprietarul clădirii. În 1913, fosta Casă Bossel este demolată, locul ei fiind luat de Palatul Imobiliara, în incinta căruia avea să fie deschis primul cinematograf din Bucureşti, numit „Select” (aici avea să funcţioneze, ulterior, Teatrul „Ţăndărică”).

„Imobiliara adăposteşte cel mai vechi cinematograf din Bucureşti, «Select», deschis în 1908. (…) A fost mult timp sala cea mai elegantă din Capitală.”  – Gheorghe Crutzescu.

Sursa : http://www.ringincentrulvechi.ro/bucuresti/istoric/palatul-imobiliara-via-casa-bossel-povesti-cu-domnitori-si-cadavre-misterioase-29174