Stiati despre Bucuresti ?

1. Bucureștiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.

2. Cea mai veche gară în București este Filaret.

3. Primul drum din București a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.

4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în București, în 1840, fiind printre primele orașe care aveau astfel de mijloace de transport.

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoților de căciuli de blană. Stăteau cocoțați pe zid și le pescuiau din capul doamnelor, cu o sfoară și un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

6. Intrarea hotelului Novotel este fațada fostului Teatru Național. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de către aviația germană distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ținta și a căzut pe Teatrul Național.

7. Denumirea veche a parcului Cișmigiu era balta lui Dura Neguțătorul, dar în 1779, Alexandru Ipsilanti, pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a orașului, poruncește să se construiască o cișmea spre ieșirea Știrbei Vodă de astăzi.

8. Numele străzii Lipscani provine de la orașul Leipzig din Germania, lucru ce amintește de viața comercială extrem de dinamică a Valahiei.

9. Orașul București este desemnat capitala Țării Românești în 1659, de către domnitorul Gheorghe Ghica.

10. Între 1798 și 1831, populația Bucureștiului se dublează. Recensământul din 1798 număra puțin peste 30 de mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între 1948 și 1992, populația Bucureștiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000, la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai orașului a fost de 1.929.000.

11. Peste 20 de biserici și așezăminte monahale au fost distruse, parțial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crângași (1564), Biserica Albă-Postăvari (1568), Mănăstirea Mihai Vodă (1591) și altele.

12. Bucureștiul este înfrățit cu 9 orașe din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra.

13. Palatul Telefoanelor din București a fost construit între 1929-1934, în stilul zgârie-norilor americani și a fost până în anii ’70 cea mai înaltă clădire din București.

14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare românești – mititeii – au fost inventați la sfârșitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit „La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletistul și umoristul N.T. Orășanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o „o abodanță”, gheața – „cremă de Siberia”, scobitoarea – „o baionetă”, țuica – „o idee”. Cârnații mici au fost numiți „mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonatul de sodiu, făcând cârnați mai mici și fără înveliș. Aceștia au fost un succes.

15. Balta Albă – Aici se afla o groapă de var, unde, în vremea lui Caragiale, se topeau cadavrele ciumaților. Când ploua, locul devenea o baltă. Albă.

16. Băneasa – Nevasta banului. În cazul de față, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

17. Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el și nici turcii nu se înțelegeau cu Habsburgii, iar asta îi făcea prieteni). La fel procedează și o parte din apropiații lui Rákóczi. Mai exact, o ceată de husari conduși de groful Miklós Bercsényi. Nu știu dacă au stat doar ca să-și tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de București, husarii Berceni au luat o pauză.

18. Colentina – Probabil e doar o legendă (asemănătoare cu legenda numelui Bucureștilor). Astfel, Colentina vine de la „cole-n-tina” – cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit și „Olintina”.

20. Cotroceni – Numele îi vine de la „a cotroci”, „cei care cotrocesc”. Un vechi regionalism care înseamnă „a cotrobăi”, „a scotoci”, „a scormoni”.

21. Crângași – Etimologia este evidentă. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei – un crâng. Aici trăiau, normal, crângașii.

22. Dămăroaia 0 această moșie parcelată a aparținut boieroaicei Maria Damaris.

23. Dealul Spirii – După numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea și „Spirea”), care a ridicat în 1765, pe Dealul Lupeștilor, o biserică (Spirea Veche).

24. Dristor – vine de la breasla piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Așezarea meșterilor piuari care se numea „darstari”, „darsta” fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau „darste” și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor.

25. Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu, intrând în București pe la vest, în anul 1821, își așează aici tabăra de panduri.

26. Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latină (!!!) „Ferentarius” – Soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. După unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciții al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

27. Floreasca – după numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreștii.

28. Ghencea – Din turcă vine. Pe vremea fanarioților, Ghenci-aga era șeful arnăuților din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserica era a Ghencei.

29. Giulești – O proprietate boierescă: a Juleștenilor.

30. Lipscani – din slavă Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniți în București cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

31. Militari – În secolul 19 aici era zona de instrucție militară, probabil și o garnizoană. O vreme a funcționat aici „Pirotehnia Armatei!.

32. Pantelimon ă își ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă „pan” înseamnă „tot” și „éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

33. Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou și vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19, spre aducere aminte a Războiului de Independență: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților.

34. Sălăjan – Un nume și mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Szilaghi, cunoscut și sub numele de Leontin Sălăjan.

35. Titan – își ia numele de la fabrica de ciment „Titan”, construită la începutul secolului XX.

36. Vitan – De la D. Papazoglu aflăm ce-i ăla un vitan: „În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau păsciunea”.

Sursa : https://racoltapetru6.wordpress.com/category/povestiri-istorice/